Aveam șapte ani când părinții mei au divorțat. Atunci nu am înțeles de ce s-a întâmplat. Eram foarte atașată de tatăl meu, iar el pur și simplu a dispărut din viața mea. Am crezut că a fost vina mea. Când am crescut, am aflat că el tocmai cunoscuse o altă femeie, ea aștepta un copil cu el și i-a interzis să comunice cu mine, iar tatăl meu s-a supus.
Nu mi-a scris și nu m-a sunat, iar eu am fost mereu tristă. Viața mea s-a schimbat mult după plecarea lui, mama s-a dus la muncă și era plecată toată ziua. Familia avea destui bani, nu aveam nevoie de nimic, dar îmi lipsea foarte mult atenția tatălui meu. Eram aproape singură acasă toată ziua.
Apoi mama l-a cunoscut pe unchiul meu Serhii și s-au căsătorit. La început nu mi-a plăcut de el. Am crezut că mama l-a dat afară pe tata intenționat ca să locuiască cu el, iar acum nu-i permite tatălui meu să vină la mine.
Întotdeauna am fost sfidătoare față de tatăl meu vitreg, dar el tot se purta bine cu mine. La treisprezece ani, am plecat o dată de acasă pentru a-mi căuta tatăl. Nu a fost greu, pentru că el lucra la o slujbă suplimentară. Numai că fanteziile mele nu s-au adeverit. Nu s-a grăbit să mă îmbrățișeze, părea distant și străin.
Mi-a cerut doar să plec ca să nu ne vadă soția lui. Am venit acasă foarte supărată. Doar tatăl meu vitreg era acasă, iar eu i-am povestit totul. M-a îmbrățișat puternic și mi-a spus că mă iubește. În acea zi am mâncat înghețată și ne-am uitat la filme. Unchiul Serhii mi-a plătit taxele școlare și a avut mereu grijă de mine.
Mama mea a murit acum doi ani. Recent, tatăl meu vitreg s-a îmbolnăvit și mi-am luat un concediu de la serviciu pentru a avea grijă de el. În același timp, propriul meu tată m-a contactat, era și el bolnav și m-a rugat să vin. Fără ezitare, am acceptat să am grijă de tatăl meu adevărat, unchiul Serhii, pentru că el a fost cel care mi-a fost alături toată viața.
